Amelioreaza, produce si comercializeaza seminte pentru agricultura si, in paralel, asa cum este si normal, comercializeaza si inputuri. Cu tot cu retete verificate.
Gheorghe Nedelcu, managerul general al ITC, lucreaza de 40 de ani in industria semintelor. Mai intai ca exportator, pe vremea cand in Romania economia de piata era blamata. Apoi, in primii ani dupa Revolutie, atunci cand reapareau primii muguri ai capitalismului la noi.
Acum 40 de ani, managerul ITC vindea vapoare japonezilor
Dupa ce a absolvit facultatea de comert exterior, in 1973, Gheorghe Nedelcu a lucrat patru ani in comertul cu vapoare. A vandut mineraliere si petroliere pana si japonezilor. Apoi, din 1977, a trecut in departamentul de import-export seminte pentru cultura mare. Era nevoie de oameni pregatiti, cu experienta pentru demararea comertului cu economiile occidentale. Pentru ca majoritatea schimburilor de genetica agricola ale Romaniei se derulau cu tarile membre CAER. Nedelcu a fost martorul intrarii Pioneer pe piata noastra in 1979. Dar si al colaborarii ulterioare cu, pe atunci, gigantul care adunase majoritatea afacerilor de familie in domeniul ameliorarii si multiplicarii de seminte din Germania – Sateen Union.
Isi aduce aminte ca floarea-soarelui romaneasca era unul din principalele produse de export. Mai ales in perioada competitiei dintre marii cercetatori romani de la Fundulea. Profesorii Vranceanu (a creat primul hibrid de floarea-soarelui din lume) si Vulpe. Favorit, HS 52 sau Forum 350, creatii ale Fundulea, erau in varful geneticii mondiale. Romania mai avea contracte serioase, prin intermediul DASC, cu firma olandeza Svan de Ville. (intre timp a fost achizitionata de Limagrain) pe culturi furajere (graminee si sfecla furajera). In rest, multiplicarea era principala afacere cu Occidentul. Ca si acum, de altfel. Doar ca volumul este mult mai mare. „Cum sa concuram cu giganti precum Pioneer, care si la finele anilor ’70 aveau un buget impresionant de circa un miliard de dolari?!”, se intreaba Nedelcu.
Impletirea fireasca a cercetarii private cu piata
ITC a fost infiintata la finele primului an de capitalism. Iar din 1991 a intrat practic in paine. E adevarat ca avea punti create la nivel de persoane, dar nu a fost chiar asa lesne pe cat s-ar fi asteptat. Alti colegi de-ai lui Gheorghe Nedelcu au ales sa importe tutun, cafea si alte bunuri care erau cautate cu disperare de romani in acei ani. Dar Gheorghe Nedelcu a fost crescut cu frica de Dumnezeu de catre mama sa. Si a ales o afacere unde nu existau nici atunci prea multe posibilitati de evaziune, fiecare sac de seminte avand eticheta sa.
Firma a crescut incet, iar acum au o cifra de afaceri care depaseste milionul de euro. Iar ca tendinta pe viitor, marturiseste managerul ITC, tinteste undeva spre trei milioane de euro.
Ca viziune, a stiut din prima clipa ca viitorul comertului va apartine privatilor. Apoi, din 1994, a inceput un program propriu de cercetare. In special pe floarea-soarelui. A cumparat 80 de linii de floarea-soarelui de la Nord Dakota University. Fiecare dintre cele 80 de plicuri avea 25 de seminte, la pretul de doi dolari/samanta. Isi aduce aminte ca doua linii nu au rasarit deloc, fiind produse cu opt ani inainte. Doar patru linii i-au fost cu adevarat de folos.
Apoi a inceput un program pe rapita, unde acum detin doua soiuri in comercial, Perla (47% continut de ulei), care a avut rezultate excelente in Germania in cadrul experimentelor DSV, si soiul Diana. A urmat graul: ITC 12 si in curand ITC 30. Un soi lucrat pe o genetica de grau de primavara, cu talie mica, pretabil la densitati mari si tehnologii superioare. Intr-un lot demonstrativ a atins 11,5 t/ha. La soia, soiul tolerant la seceta, Vigo, a produs anul trecut 1,8 t/ha la neirigat, iar in anii normali, sustine Gheorghe Nedelcu, produce frecvent 3 t/ha; iar in conditii de irigat, potentialul se duce spre 4,5 t/ha.
Detin trei soiuri de mustar antinematodic, dintre care Alex si Cezara se vand bine in Franta. Am retinut ca atunci cand se cultiva grau dupa mustarul antinematodic, productiile sunt mai mari in medie cu 6-800 kg/ha. Dar la floarea-soarelui, ITC se poate fali cu Betina, un hibrid cu talie mica si capitul mare, care la irigat a realizat productii si de 5,5 t/ha. Betina e in curs de a deveni pretabila si la tehnologia Clearfield, iar hibridul Vera este high-oleic. In plus, ITC multiplica soiuri de orz de toamna pentru bere (Vanessa si Estoria) si de primavara (Streif si Scarlett), soiuri de grau (Emerino si Pitbull) etc.
Pentru viitorul apropiat s-au gandit sa investeasca si in seminte de legume si in producerea de legume in camp.
Din 2003, ITC a cumparat o societate agricola care detine 680 hectare de teren agricol in Popesti-Leordeni. Pamantul nu e de calitatea pe care si-ar dori-o, dar e aproape de Bucuresti. ITC are aproape 50 de angajati, din care patru sunt cercetatori.
ICT SEEDS A CRESCUT CA O AFACERE DE FAMILIE
Asa a gandit-o de la inceput. Pentru ca modelul european acesta a fost. Multinationalele au venit dupa si vor disparea mai repede decat orice afacere de tip familial in care traditia vine pe linie genetica. Totusi, sotia sa l-a ajutat la inceput, dar acum ii are alaturi pe fiica sa – Beatrice – si pe ginerele sau – Willy Tavares. Acesta din urma se ocupa de ferma indeaproape, intre timp a absolvit si un master in Agronomie, dupa ce a studiat organizarea muncii in Franta. Ca o prelungire a unei relatii foarte bune cu directoarea financiara Virginia Petrescu, Gheorghe Nedelcu a hotarat sa o ia pe aceasta ca asociat in firma cu un procent de 20 la suta. Dar afacerea va avea un caracter familial in continuare.
Gheorghe Nedelcu este convins de nevoia de asociere in agricultura si chiar propune un model de asociere la nivelul comunelor. E fan camere agricole si sustine consultanta oferita fermierilor de rand. Este convins ca genetica autohtona are segmentul ei de piata, indiferent cate oferte ar veni din afara. Oricum, genetica la nivel mondial s-a nivelat considerabil in ultimii ani. Iar diferentele sunt practic insignifiante. Viitorul e in continuare in mana privatilor, chiar si in cercetare. Si, probabil, asa va fi mereu.
Multumim Revista Ferma pentru articol.
